Romulus Cioflec - tabel cronologic

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

800x600 Normal 0 21 false false false RO X-NONE X-NONE MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin:0cm; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif";}

ROMULUS CIOFLEC - TABEL  CRONOLOGIC

 

1 aprilie  1882 (1) – Romulus Cioflec s-a născut în satul Araci (Arpătac), judeţul Covasna, fiind al patrulea din cei treisprezece copii (dintre aceștia cinci au murit prematur) ai lui Constantin Cioflec, cântăreţ bisericesc ortodox, şi ai soţiei sale Maria,  născută Bucşa. Trei dintre frații scriitorului s-au stabilit la Timișoara: Constantin (1880-1978), profesor de latină; Victor (1887-1972), jurist; Silvestru (1889-1969), profesor de română și inspector școlar.

1889 1901 – Elev, la început – la şcoala primară din satul natal, la liceul din Braşov, apoi – la Şcoala Normală din Câmpulung Muscel, unde era singurul elev din Transilvania, pe an de studiu, fiind coleg de clasă cu Ion Mihalache (1882-1965), viitorul mare om politic.

1901-1904 –Învăţător în comunele Chiojdeanca şi Boldeşti din judeţul Prahova;

1904 – a debutat în Gazeta Transilvaniei cu povestirea Călin;
1905 - debutează în revista Sămănătorul cu schiţa Un gând;

1906 -1940 - Publică nuvele şi schiţe în diverse publicaţii: Gazeta de Transilvania, Sămănătorul, Viaţa literară, Ramuri, Viaţa românească, Adevărul literar şi artistic ş. a.

1907 - Editează primul volum de nuvele şi povestiri, Doamne, ajută-ne!, ce apare                                                                                la recomandarea  lui  Nicolae  Iorga şi  a  lui   Ilarie  Chendi,  ca  urmare a colaborării la Sămănătorul şi la Viaţa literară.

1905 -1910 - Bibliotecar la Academia Româna și la Liga Culturală (președinte N. Iorga)

1910-1914 - Urmează cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere şi Filosofie (ani în care, cu unele întreruperi, a şi lucrat).

1911-1912 - La invitaţia lui Vasile Goldiş (1862-1934), directorul ziarului Românul din Arad, Romulus Cioflec este prim-redactor al acestei publicaţii din 1 decembrie 1911 până în 9 iunie 1912.

1914-1918 -  Este  profesor  la  Liceul  „Atanasie Başotă”  din  Pomârla, judeţul Botoşani; coleg cu Iorgu Iordan (1888-1986), viitorul mare lingvist

1917 februarie - Călătoreşte la Petrograd (St. Petersburg), unde asistă la desfăşurarea revoluţiei din februarie-martie 1917

1917   -Din martie, se af la Chişinău, ajutând, la invitaţia lui Pantelimon Halippa (1883-1979), proeminent om politic basarabean din acea perioadă, la redactarea gazetei Cuvânt moldovenesc; colaborează la publicaţiile Sfatul Ţării, Şcoala moldovenească etc.

1918-1926 - Este profesor la Chişinău - un an la Liceul nr. 1 de Băieţi „B. P. Hasdeu” şi şapte ani la Liceul nr. 2 de Băieţi „Mihai Eminescu” (în anul şcolar 1921-1922 are o bursă de studii la Berlin). Pentru participarea la mișcarea națională politică și culturală din Basarabia anilor 1917-1918, Romulus Cioflec primește Medalia „Bărbăție și credință”, clasa I.

Normal 0 21 false false false EN-US X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-ansi-language:EN-US; mso-fareast-language:EN-US;} 1920 – Îi apare volumul de nuvele şi povestiri Lacrimi călătoare, la Editura Viaţa românească, din Iaşi.

1916-1920 - Duce o corespondenţă regulată cu Garabet Ibrăileanu, conducătorul şi animatorul revistei ieşene Viaţa românească, care preţuia în persoana lui Romulus Cioflec nu numai pe iscusitul prozator, ci şi pe organizatorul reţelei de difuzare în Basarabia a importantei publicaţii Viaţa românească.

1920 –20 octombrie - Într-o scrisoare trimisă lui Garabet Ibrăileanu, menţionează că e preocupat de scrierea amintirilor basarabene; acestea au apărut în mai multe fascicule din Viaţa românească, sub titlul Amintiri din anul Învierii, stând la baza  operei Pe urmele Basarabiei.

1923 - Se căsătoreşte cu Antonia Gavriliţă, fiica avocatului Emanuil Gavriliţă (căsătoria va dura şapte ani).

1924 - Se înscrie în Liga drepturilor omului, având cartea de membru al Ligii nr. 620 / 26 noiembrie 1924.

1925 - Participă la lucrările Internaţionalei muncitorilor din învăţământ de la Paris, fiind preocupat de viaţa şi problemele profesionale ale cadrelor didactice.

 1927 - Îi apare volumul Pe urmele Basarabiei... note şi impresii din revoluţia rusească,  la Institutul de editură şi arte grafice Cultura românească, Bucureşti

 1926-1936 - Este profesor la Şcoala Elementară de Comerţ, la Şcoala Superioară de Comerţ şi la Liceul German de Stat, din Timişoara.

1927 - Călătoreşte, împreună cu soţia, în Spania, unde participă la cursurile de vară ale Centrului de Studii Istorice din Madrid, conduse de Menendez Pidal.

1928 - Editează  volumul   Cutreierând Spania.  Impresii  de  călătorie,  la  Editura Adevărul, Biblioteca Dimineaţa, numerele 114-115.

1928 - Călătoreşte în regiunile scandinave, dincolo de Cercul Polar, pe nava Monte Cervantes a unei companii de navigaţie din Hamburg, trăind o adevărată aventură.

1929 - Îşi tipăreşte impresiile de călătorie din regiunile arctice, în volumul Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin, Editura Naţională - S. Ciornei

1929 iulie - Cunoaşte, la Paris, pe Panait Istrati (1884-1935), de care îl va lega o strânsă prietenie, ce va dura până la moartea autorului operei Chira Chiralina.

1929 septembrie - Merge cu Panait Istrati la Lupeni, ca să cerceteze consecinţele grevei muncitoreşti; revoltat de realităţile descoperite, îşi dă demisia (publicată în ziarele Adevărul şi Dimineaţa) din Partidul Naţional Ţărănesc, în care era înscris.

1932 - Se recăsătoreşte cu Ana Ţânţăreanu din Araci, înrudită cu familia viitorului mitropolit Nicolae Colan; vor avea doua fete: Eleonora-Maria, căsătorită Popa şi Ileana-Gabriela, căsătorită Corodeanu.

1936 - Se  stabileşte  la  Bucureşti,  fiind  un  an  profesor  la Liceul Comercial „Petru Rareș”, apoi, până la pensionare, în 1942, la Liceul „Gheorghe Lazăr”.

1937 - Editează volumul Vârtejul, la Editura Adevărul, Bucuresti

1938 – Laureat al Academiei Române - la propunerea lui Mihail Sadoveanu, romanul Vârtejul este premiat de Academia Româna cu premiul „Ion Heliade Rădulescu”.

1942 – Îi apare, la Editura Casa şcoalelor, volumul de nuvele Români din Secuime, la cererea insistentă a directorului literar de atunci, Emanoil Bucuța, care ținea să aibă în Biblioteca „Cartea satului” și icoane din viața satelor românești din secuime, după cum avusese, de exemplu, de la Liviu Rebreanu, imagini din nordul românesc al Transilvaniei, în volumul Pe Someș.

1942 - Cu prilejul comemorării a şapte ani de la moartea scriitorului Panait Istrati, ţine la Bucureşti conferinţa intitulată Panait Istrati ca om.

1943 - Publică romanul în două volume Pe urmele destinului. O goană în  jur de sine însuşi la Editura „Remus Cioflec” (vărul scriitorului).

1945 - Începe pentru Romulus Cioflec o perioadă monotonă, chinuitoare pentru un om care toată viaţa a călătorit, închizându-se în spaţiul arid al traducerilor.

1945 - Traduce romanul Camarazii (Drei  Kameraden) de Erich Maria Remarque.

29 octombrie - 11 noiembrie 1947 - Procesul politic înscenat conducătorilor Partidului Naţional-Ţărănesc îl marchează pe scriitorul Romulus Cioflec. Alături de Iuliu Maniu (şi alţi fruntaşi ai partidului) este condamnat la închisoare pe viaţă şi Ion Mihalache, fostul său coleg, ce a rămas credincios partidului prin care a ajuns de zece ori în Parlamentul ţării şi al cărui preşedinte a fost.

1947-1955 – Scriitorul a fost afectat de întorsătura situaţiei politice şi, în continuare, s-a autocenzurat (avea de crescut doi copii). Îşi dă seama că unele opere, ce le avea scrise, nu vor mai putea fi tipărite (ex. romanul, rămas inedit, Ispăşirile), iar altele nu-i vor fi retipărite (ex. Pe urmele Basarabiei). Pregăteşte pentru tipar un volum de nuvele, selectate din volumele ante­rioare. Revede, pentru o a doua ediţie, operele apărute anterior: Vârtejul, Pe urmele destinului, Cutreierând Spania, Sub soarele polar. Scrie romanul Boierul, inspirat din realităţile cunoscute ca învăţător în Prahova, la începutul secolului XX.

13 noiembrie 1955 - Romulus Cioflec se stinge din viaţă; este înmormânat la cimitirul Bellu din Bucureşti, lângă mormintele scriitorilor Ion Barbu, Magda Isanos, Eusebiu Camilar, Victor Ion Popa, Camil Ressu, George Pruteanu  ş.a.

1957 - Îi apare postum romanul Boierul, la E.S.P.L.A. Bucureşti.

1970 - Editura Minerva publică, folosind materialul aflat în posesia soţiei scriitorului, Ana Cioflec, volumul de nuvele şi schiţe Trei aldămaşe, constituit şi prefaţat de autor.

1970 - Primul număr al revistei  Manuscriptum  (an I, nr. 1, 1970, p. 83-96) cuprinde o selecţie din corespondenţa lui Panait Istrati cu Romulus Cioflec, prezentată de Al. Oprea.

1979 - La Editura Dacia din Cluj-Napoca, este tipărită ediţia a doua a romanului Vârtejul, îngrijită de Mircea Braga.

1983 - Editura Kriterion tipăreşte traducerea în limba maghiară a romanului Vârtejul – Õrvényben, tradus de Dávid Gyula (n. 1928), istoric literar și traducător, consătean cu Romulus Cioflec.

1985 - Apare, la Editura Dacia, a doua ediţie a romanului Pe urmele destinului, îngrijită şi cu un cuvânt înainte de Mircea Braga

1988 - Editura Sport-Turism tipăreşte ediţia a doua a volumului Cutreierând Spania, sub îngrijirea lui Nicolae Jula.

1988 - Editura Dacia, din Cluj-Napoca, tipăreşte ediţia a doua a romanului Boierul,  îngrijită de Mircea Braga, cu un cuvânt introductiv de Perpessicius.

1992 - Editura Universitas, din Chişinău, publică Pe urmele Basarabiei, în acelaşi volum cu Revoluţia rusă de Leon Donici, ediţie alcătuită de Iurie Colesnic.

1998 –La Editura Muzeului Carpaților Răsăriteni din Sf. Gheorghe, este tipărită comedia inedită Moarte cu bocluc, ediție îngrijită, prefață și tabel cronologic de Luminița Cornea.

1998, decembrie – Este inaugurată Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, în cadrul  Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, Sf. Gheorghe.

Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni tipărește, în anul 1998, comedia inedită Moarte cu bocluc, în anul 2012, comedia inedită Cupa Domeniilor, iar în anul 2016, a treia comedie inedită Răspântia - toate ediții îngrijite de Luminița Cornea.

 Notă: 1. Ziua nașterii de 1 aprilie este stabilită după „Protocolul botezaților parohiei Araci pe anul 1882”, aflat la Arhivele Statului Sf. Gheorghe (Fond arhivistic nr. 105) și după toate „Statele personale” completate chiar de Romulus Cioflec, aflate la Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, fond 1772, nr. inventar 8, dosar 1188.

Luminița Cornea

©2018 Romulus Cioflec

Search